Gramată Patriarhală ( PATRIARHIA ROMANA) 2026 ( Numirea Mitropolitului Basarabiei si exarhul Basarabiei, IPS Antonie)

Preacucernicului cler, Preacuviosului cin monahal şi tuturor preaiubiților dreptcredincioși creştini din de Dumnezeu păzita Arhiepiscopie a Chișinăului şi Mitropolie a Basarabiei, precum şi tuturor ascultătorilor şi cititorilor acestei Gramate Patriarhale Har şi pace de la Dumnezeu, Cel în Treime lăudat, iar de la Noi părintească binecuvântare! Se cuvine să facem cunoscut tuturor că Domnul şi Mântuitorul nostru Iisus Hristos a aşezat în Sfânta Sa Biserică slujiri şi vrednicii deosebite prin trimiterea Preasfântului şi de viaţă făcătorului Duh peste Sfinţii Săi Ucenici şi Apostoli, întărindu‑i pe aceştia întru propovăduirea cuvântului Evangheliei Sale, săvârşirea Sfintelor Taine şi călăuzirea credincioşilor pe calea mântuirii (cf. Matei 28, 19), iar Sfinţii Apostoli, prin harul Sfântului Duh, au așezat în cetăți episcopi, preoţi şi diaconi, spre a păstori Biserica lui Hristos (cf. Fapte 20, 28). De aceea, ca slujitor al Bisericii lui Hristos în vrednicia de Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, urmare vacantării scaunului de Arhiepiscop al Chișinăului, Mitropolit al Basarabiei și Exarh al Plaiurilor, călăuzit fiind de îndatorirea de a nu lăsa această Arhiepiscopie şi Mitropolie lipsită de cârmuitorul ei canonic, pe temeiul prevederilor Statutului pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române, în data de 29 mai 2026, am desemnat pe Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Arhiepiscopul Iașilor și Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, drept Locțiitor de Arhiepiscop al Chișinăului, Mitropolit al Basarabiei și Exarh al Plaiurilor. În ziua de sâmbătă, 20 iunie 2026, sub președinția Înaltpreasfinției Sale, la sediul Mitropoliei Basarabiei din Chișinău, Republica Moldova, s‑a întrunit Sinodul mitropolitan al Mitropoliei Basarabiei, în cadrul căruia, prin vot secret consultativ, au fost desemnați doi candidați din lista ierarhilor eligibili pentru slujirea de Arhiepiscop al Chișinăului, Mitropolit al Basarabiei și Exarh al Plaiurilor. Ulterior, în aceeași zi, s‑a întrunit şedinţa specială de consultare a Sinodului mitropolitan al Mitropoliei Basarabiei cu membrii Adunării eparhiale a Arhiepiscopiei Chișinăului, cu membrii clerici și mireni din celelalte două eparhii ale Mitropoliei, delegaţi în Adunarea Naţională Bisericească și cu ceilalți participanți de drept, în cadrul căreia, prin votul participanților, s‑a decis menținerea listei de candidați stabilită de Sinodul mitropolitan al Mitropoliei Basarabiei. Împlinind această procedură statutară bisericească şi luând aminte la îndatoririle ce ne revin ca Patriarh al României, am convocat Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în ziua de joi, 2 iulie 2026, la Palatul Patriarhiei din Bucureşti. În urma votului exprimat, Sfântul Sinod a ales în scaunul vacant al Arhiepiscopiei Chișinăului, Mitropoliei Basarabiei și Exarhatului Plaiurilor pe Preasfinţitul Părinte Antonie, Episcopul de Bălți, care s‑a arătat vrednic de această chemare prin: statornicia sa întru dreapta credinţă și mărturisirea ei; îmbrățișarea vieții monahale la Paraclisul Mitropolitan „Sfântul Ioan Teologul” din Chișinău, Republica Moldova; pregătirea sa teologică dobândită la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi și la Institutul Ecumenic de la Bossey‑Geneva, Elveţia; slujirea Sfintei Biserici în diferite responsabilități şi ascultări bisericeşti: între anii 1995‑1999 în funcția de consilier al Mitropoliei Basarabiei pentru învățământul teologic, din anul 2012 ca ieromonah la Mănăstirea Sfânta Teodora de la Sihla și Sfântul Teodor Tiron din satul Ulmu, raionul Ialomeni, apoi, din luna mai 2014, prin slujire în treapta Arhieriei, ca Episcop‑vicar al Arhiepiscopiei Chișinăului, iar din data de 24 mai 2018 ca Episcop de Bălți, cu rezultate deosebite în domeniul lucrării misionar‑pastorale, administrative, edilitar‑gospodăreşti şi social‑filantropice, în scopul consolidării vieţii bisericeşti în comunitățile românești din Republica Moldova. În toată această perioadă, Preasfinţia Sa a arătat abnegație și jertfă, simț practic şi organizatoric, responsabilitate în misiunea încredințată, echilibru și realism pastoral într‑o societate plurietnică. Drept urmare, potrivit rânduielilor canonice şi prevederilor statutare ale Bisericii Ortodoxe Române, astăzi, 12 iulie 2016, în Duminica a șasea după Rusalii, Noi, Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, prin delegatul Nostru, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Arhiepiscopul Iașilor și Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, oferim Înaltpreasfinţitului Părinte Antonie mantia, crucea şi engolpionul, precum şi camilafca neagră având cruce, adică însemnele rangului mitropolitan, îi înmânăm cârja arhipăstorească și îl întronizăm ca Arhiepiscop al Chișinăului, Mitropolit al Basarabiei și Exarh al Plaiurilor. Pe temeiul celor arătate mai sus, al Sfintelor Canoane şi al prevederilor art. 26 alin. 16 şi art. 133 alin. 2 din Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române, facem cunoscut tuturor această Gramată Patriarhală şi dăm alesului Arhiepiscop şi Mitropolit, Înaltpreasfinţitului Părinte Antonie, împuternicirea canonică de păstorire ca Arhiepiscop al de Dumnezeu păzitei Arhiepiscopii a Chișinăului, cu toate orașele şi satele care ţin astăzi şi vor ţine şi în viitor de această Sfântă Arhiepiscopie, drept mărturie că Înaltpreasfinția Sa, dobândind această demnitate, are dreptul şi puterea de a aşeza, după rânduielile Sfintei noastre Biserici şi după legile ţării: cântăreţi, citeţi, ipodiaconi, diaconi, preoţi şi protopopi la toate bisericile din Arhiepiscopia Înaltpreasfinţiei Sale, precum și stareți și starețe, egumeni şi egumene la mănăstiri şi schituri şi de a rândui toate câte i se cuvin ca ierarh eparhiot, spre folosul duhovnicesc al eparhiei pe care o păstoreşte pe calea mântuirii, precum şi de a exercita drepturile şi a îndeplini toate îndatoririle prevăzute de sfintele canoane, de tradiţia bisericească şi de legiuirile Bisericii noastre ca Mitropolit al Basarabiei. Din partea Înaltpreasfinției Sale așteptăm, așa cum prevede Canonul 34 Apostolic, cinstire şi ascultare faţă de Patriarhul României, precum şi faţă de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române; să continue şi să sporească lucrarea înaintașilor în acest scaun arhiepiscopal şi mitropolitan; să lucreze în comuniune cu ceilalţi ierarhi din Sinodul mitropolitan al Mitropoliei Basarabiei; să arate iubire de neam şi grijă părintească pentru parohii şi mănăstiri, pentru valorile credinţei ortodoxe, pentru cultura creştină, pentru învățământul teologic şi religios, precum şi dragoste părintească faţă de clerul şi dreptcredincioșii creștini, tineri şi vârstnici, făcându‑se tuturor călăuză pentru păstrarea neștirbită a dreptei credinţe şi a rânduielilor Bisericii noastre străbune; să cultive relații frățești de cooperare cu Mitropolia Moldovei și Bucovinei în rezolvarea problemelor comune de ordin pastoral şi social ale credincioşilor români de pe cele două maluri ale Prutului; să se consulte şi să coopereze cu autorităţile de Stat spre binele Bisericii şi al poporului român; să cultive relaţii de respect reciproc cu alte culte oficial recunoscute, pentru păstrarea păcii sociale. Aşadar, tuturor celor din cinul preoţesc şi cinul călugăresc, precum şi tuturor dreptcredincioşilor din cuprinsul Arhiepiscopiei Chișinăului, le recomandăm părinteşte şi frăţeşte, cu multă preţuire, pe Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop şi Mitropolit Antonie, drept chiriarh al lor, chemându‑i să îl întâmpine cu dragoste fiască, să îl asculte şi să îl cinstească, arătându‑i în toate împrejurările sprijin şi împreună‑lucrare în tot ceea ce săvârşeşte spre folosul Bisericii şi al poporului român. Preţuind cu multă bucurie însuflețirea și dorința clerului şi credincioşilor ortodocşi români din Republica Moldova de a păstra dreapta credinţă, unitatea naţională şi spirituală, îi povățuim pe toţi cu părintească dragoste ca, sub îndrumarea noului lor arhipăstor, să întărească unitatea Ortodoxiei românești, viețuind în pace şi în bună înţelegere ca fii duhovniceşti care cred cu statornicie în Hristos şi „întru una, sfântă, sobornicească şi apostolească Biserică”. Încredințăm pe noul Arhiepiscop al Chișinăului, Mitropolit al Basarabiei și Exarh al Plaiurilor, Înaltpreasfinţitul Părinte Antonie, milostivirii Bunului Dumnezeu, rugăciunilor Sfântului Cuvios Mărturisitor Iraclie din Basarabia și Sfântului Preot Mucenic Alexandru din Basarabia, precum şi ale tuturor sfinţilor ierarhi, preoţi, cuvioşi, mucenici, martiri, mărturisitori şi apărători ai dreptei credinţe, care s‑au nevoit şi au sfinţit acest pământ binecuvântat al Basarabiei. De asemenea, îl încredințăm pe Înaltpreasfinția Sa rugăciunilor Înaltpreasfinţiţilor și Preasfinţiţilor Părinți ierarhi din Sinodul mitropolitan al Mitropoliei Basarabiei, rugăciunilor cucernicilor preoţi din parohii, împreună ostenitori în ogorul Bisericii, rugăciunilor neîncetate ale călugărilor şi călugăriţelor din mănăstiri şi schituri, precum şi rugăciunilor binecredincioşilor creştini din Arhiepiscopia Chișinăului, faţă de care Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop şi Mitropolit Antonie este chemat să arate dragoste părintească şi purtare de grijă duhovnicească. Şi astfel, într‑un cuget şi o simţire, împreună să preamărim pe Tatăl, pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Treimea cea deofiinţă şi nedespărțită. Amin! † Daniel Arhiepiscopul Bucureştilor, Mitropolitul Munteniei şi Dobrogei, Locţiitorul tronului Cezareei Capadociei şi Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

12.07.2026 SURSA: ZIARUL LUMINA,( https://ziarullumina.ro/actualitate-religioasa/mesaje-si-cuvantari/gramata-patriarhala-207560.html)

Sfinții Martiri Militari, ocrotitori ai Armatei Române, vor avea o zi de cinstire in comun

Sfinții Martiri Militari, cinstiți de Biserică drept ocrotitori ai Armatei Române și modele de mărturisire a credinței, vor avea o zi comună de prăznuire în calendar. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a stabilit miercuri ca în data de 26 octombrie să fie marcată sărbătoarea Soborului Sfinților Martiri Militari. Au fost aprobate de asemenea, textelor liturgice ale sărbătorii. În Sinaxarul aprobat de Sfântul Sinod se arată că noua sărbătoare îi reunește pe toți sfinții militari care au mărturisit credința în Hristos și au primit cununa muceniciei. Între sfinții pomeniți în cadrul Soborului se află Sfântul Mucenic Longhin Sutașul, martor al Răstignirii Domnului, precum și marii mucenici militari cinstiți în întreaga lume ortodoxă. În total, sunt 20 de sfinți militari martiri pomeniți în cadrul acestei sărbători. Legătura cu istoria românilor În text se amintește de legătura unora dintre acești sfinți cu istoria românilor. De asemenea, este evocată tradiția potrivit căreia Sfinții Mari Mucenici Gheorghe, Dimitrie și Procopie au sprijinit în chip minunat oștile lui Ștefan cel Mare. „Sfântul Gheorghe a fost considerat, încă din secolul al 15-lea, apărător al oștirii Moldovei și este și astăzi ocrotitorul Forțelor Terestre ale Armatei Române”, au precizat autorii Sinaxarului. În sobor sunt incluși și martirii daco-romani din primele veacuri creștine, între care Sfinții Iuliu Veteranul, Isihie, Dasie și Marele Mucenic Nichita. Modele pentru militari și credincioși În textul aprobat de Sfântul Sinod este evidențiată viața acestor sfinți, care arată posibilitatea sfințirii și în cadrul slujirii militare. „Ei sunt modele vrednice pentru toți credincioșii, dar mai ales pentru militari și pentru toți cei care lucrează în cadrul forțelor armate, dovedind că viața în Hristos se poate împlini în cei ce au ales această profesie și poate aduce bogate roade duhovnicești”. Noua sărbătoare a fost rânduită și în contextul apropierii dintre Ziua Armatei Române și sărbătoarea Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, „ca o mărturie a conlucrării Bisericii și Armatei întru păstrarea identității și virtuților poporului român dreptcredincios”. O sărbătoare similară există și în Patriarhia Ecumenică, unde Sfântul și Marele Sinod al Bisericii Constantinopolului a aprobat în anul 2019 instituirea „Soborului Sfinților Militari”, cu zi de prăznuire în data de 8 iulie. Foto credit: Facebook / Mănăstirea Putna Sursa:https://basilica.ro/sfintii-martiri-militari-zi-comuna-cinstire/

Adunarea Eparhială a Arhiepiscopiei Chișinăului și-a început activitatea. Ședință de constituire prezidată de Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Teofan

Marți, 16 iunie 2026, la Centrul Eparhial Chișinău, s-a desfășurat ședința extraordinară de constituire a noii componențe a Adunării Eparhiale a Arhiepiscopiei Chișinăului, organism deliberativ care are drept competență analizarea și soluționarea problemelor administrative, culturale, social-filantropice, economice și patrimoniale ale eparhiei.

Evenimentul a debutat prin săvârșirea Sfintei Liturghii în Paraclisul Mitropolitan „Sfântul Ioan Teologul”, de către clericii cu cea mai mare vechime în preoție, dintre membrii noii Adunări Eparhiale. În continuare, un sobor de preoți a oficiat slujba de Te Deum, în prezența Înaltpreasfințitului Părinte Teofan, Arhiepiscopul Iașilor, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, Locțiitor de Arhiepiscop al Chișinăului și de Mitropolit al Basarabiei, și a Preasfințitului Părinte Nectarie de Bogdania, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Chișinăului. Lucrările ședinței de constituire au avut loc în Sala „Mitropolit Gurie Grosu” din cadrul Ansamblului Mitropolitan și au fost prezidate de Înaltpreasfinția Sa. În cadrul ședinței au fost validați membrii aleși ai Adunării Eparhiale pentru noul mandat, fiind totodată desemnați reprezentanții Arhiepiscopiei Chișinăului în Adunarea Națională Bisericească pentru perioada 2026–2030. De asemenea, au fost numiți membrii Consiliului Eparhial al Arhiepiscopiei Chișinăului, precum și membrii Consistoriului Eparhial și ai Consistoriului Mitropolitan. Momentul constituirii noii Adunări Eparhiale marchează începutul unui nou ciclu de activitate administrativă și pastorală în cadrul Arhiepiscopiei Chișinăului, într-un context în care Mitropolia Basarabiei își continuă lucrarea de consolidare instituțională, dezvoltare misionară și apropiere de nevoile clerului și credincioșilor din Republica Moldova. La finalul întâlnirii, Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Teofan a adresat un cuvânt de apreciere clericilor și mirenilor prezenți, mulțumindu-le pentru râvna, dragostea și osteneala pe care o depun în slujirea Bisericii Ortodoxe Române din Basarabia și îndemnându-i să continue, cu aceeași dăruire, lucrarea încredințată spre folosul comunităților pe care le reprezintă. Sursa:mitropolia basarabiei.md

Canonizarea Sfintei Maicii Blondina!

Sursa:TV Moldova1

Alergăm după focul Haric și uităm că Hristos a Înviat

Sursa: https://www.youtube.com/watch?v=AGJL22wRLgo ( Autor Marcela Dedin)

PASTORALA LA ÎNVIEREA DOMNULUI 2026

Preacucernicului şi preacuviosului cler, credincioşilor şi credincioaselor din cuprinsul Mitropoliei Basarabiei, har, pace şi bucurie mântuitoare de la Dumnezeu, iar de la Noi, arhierească binecuvântare! Preacuvioși și preacucernici părinți, preacuvioase maici, iubiți credincioși și credincioase, Hristos a Înviat! În această noapte sfântă, Învierea Domnului străbate veacurile, chemându-ne la o viață nouă, într-o veșnică comuniune cu Dumnezeu și cu aproapele. Mormântul gol al Mântuitorului este mărturia biruinței asupra morții: „Cine crede în Mine, chiar dacă va muri, va trăi” (Ioan 11, 25). Fiecare dintre noi, clerici sau mireni, suntem chemați să fim părtași la această biruință, trăind bucuria Învierii prin fapte și prin împreună-rugăciune. Omul care crede în Hristos cel Înviat nu mai trăiește pentru sine, ci pentru Dumnezeu și pentru aproapele său. El își trăiește vocația de mărturisitor al luminii, de purtător al păcii și de slujitor al adevărului. De aceea, Sfântul Ioan Damaschinul, marele dascăl și teologhisitor, vede în Înviere începutul unei creații noi, prin care omul este chemat să fie părtaș la viața veșnică, căci atunci când „virtuţile sunt îndeplinite, nădejdea învierii s-a dăruit prin învierea lui Hristos;”¹ Așadar, Învierea Domnului este fundamentul credinței și unității noastre. Ea ne reamintește, an de an, că fiecare comunitate, fiecare parohie, fiecare așezământ monahal și fiecare suflet constituie un mădular de mare preț din Trupul Tainic al lui Hristos, care „ne dă şi o viaţă nouă, ba încă ne făureşte şi mădulare şi ne sădeşte puteri cu care să lucrăm în această nouă viaţă şi care ne ajută să dobândim şi pe cea viitoare.”.² Aceste înțelesuri să ne deschidă inima către taina cea mare a mântuirii, căci prin Învierea Sa, Hristos a sfărâmat porțile iadului și a deschis pentru fiecare om calea către învierea cea de obște și către împărăția cea neclintită. Preaiubiți frați și surori întru Domnul, Învierea Domnului nostru Iisus Hristos se revarsă în viața con-cretă a credincioșilor, modelând familia, comunitatea și întreaga societate. În această perspectivă, anul acesta, dedicat pastorației familiei și comemorării sfintelor femei din calendar, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române aduce în prim-plan rolul fundamental al familiei creștine. Familia rămâne, în veșnicie, temeiul credinței, al rugăciunii, al iubirii și al iertării, valori care sunt transmise din generație în generație. Totuși, constatăm cu regret că, în multe sate și orașe din Republica Moldova, unele familiile trăiesc experiența despărțirii, părinții fiind nevoiți să plece peste hotare pentru a asigura cele necesare traiului. Această realitate aduce adesea singurătate copiilor și bătrânilor, dar și provocări majore în educația morală și religioasă a tinerei generații. În acest context, Biserica are rolul vital de a oferi sprijin duhovnicesc și mângâiere, comuniune și solidaritate, pentru ca fiecare credincios, indiferent de vârstă, să afle înțelegere, consiliere și sprijin. În același context, familia creștină este chemată să devină o mică biserică, un spațiu în care Hristos să fie prezent prin rugăciune comună, prin participarea la Sfânta Liturghie și prin cultivarea principiilor evanghelice. Acolo unde familia se roagă împreună, credința prinde rădăcini adânci, iar copiii cresc într-un mediu care le oferă repere stabile și modele autentice de viețuire creștină. Un loc aparte în această lucrare îl ocupă femeile credincioase, care, de-a lungul istoriei mântuirii, au fost purtătoare ale credinței și modele de jertfelnicie. Primele vestitoare ale Învierii au fost femeile mironosițe, care, cu dragoste și curaj, au mers la mormântul Domnului și au primit vestea cea mare a biruinței asupra morții. Și în istoria neamului nostru întâlnim numeroase femei care au păstrat credința în vremuri grele, transmițând-o mai departe generațiilor pe care le-au născut. În Basarabia, în anii prigoanei și ai regimului ateu, multe mame, bunicuțe și fiice au fost adevărate măturisitoare ale tradiției creștine, învățându-i pe copii rugăciunea neîncetată, semnul Sfintei Cruci și dragostea față de Dumnezeu. Cel mai recent exemplu este Sfânta Mărturisitoare Blandina de la Iași, canonizată recent de către Patriarhia Română, la propunerea noastră, care, deși a avut o viață plină de suferință, a ajuns la înalta măsură a sfințeniei. De aceea, în societatea contemporană, rolul femeii creștine este esențial. Ea este mamă, educatoare, sprijin al familiei și, adesea, pilon de echilibru în viața comunității. Prin grija față de copii, prin rugăciune și prin dăruire, femeia contribuie la formarea unei generații capabile să trăiască valori sănătoase. Iubiți fii și fiice duhovnicești, De sărbătoarea Învierii Domnului, privim nu doar spre biruința asupra morții, dar mai ales spre drumul Crucii care a precedat această biruință. Mântuitorul ne-a arătat că nu există Înviere fără Cruce, iar suferința purtată cu credință devine izvor de înnoire și de mântuire. Neamul nostru din Basarabia cunoaște bine această realitate. De-a lungul veacului trecut, credincioșii acestor ținuturi au trecut prin încercări grele, care au lăsat urme adânci în memoria colectivă. Foametea, deportările, prigoana împotriva credinței și a identității naționale au reprezentat momente de mare cumpănă. În anii de restriște ai regimului totalitar, multe familii au fost despărțite, iar gospodăriile au rămas pustii. Oameni nevinovați au fost ridicați în toiul nopții și duși departe de locurile natale, în regiuni îndepărtate, unde frigul, foamea și munca silnică au pus la încercare rezistența lor fizică și sufletească. Sărbătoarea Învierii ne cheamă, așadar, să fim conștienți de responsabilitatea prezentului, să fim păstrători ai credinței strămoșești, susținători ai familiilor, sprijinitori ai comunității și mărturisitori ai Învierii prin fapte concrete, ascultători față de ierarhii și față de duhovnicii noștri. Deopotrivă, pe preoți îi îndemnăm să facă ascultare și să rămână uniți în jurul Chiriarhului lor și al Sfântului Altar, având încredințarea că, prin ascultare și unitate, Dumnezeu desăvârșește și binecuvântează orice lucrare. Dreptmăritori creștini, În aceste zile luminate de bucuria Sfintelor Paști, Vă îndemnăm să primiți bucuria Învierii în casele și în inimile dumneavoastră, să o păstrați prin rugăciune și prin fapte bune și să o împărtășiți celor din jur prin gesturi de bunătate. Fie ca bucuria Învierii Domnului să aducă pace în familiile tuturor, sănătate celor bolnavi, mângâiere celor întristați și întărire celor care trec prin încercări, iar harul acestei sărbători să ne ajute să trăim pe deplin darul acestor zile. Cu părintească dragoste și cu binecuvântare arhierească, Vă adresăm tuturor salutul pascal care a străbătut veacurile și care rămâne temelia bucuriei noastre creștinești: Hristos a Înviat! Al vostru, către Hristos-Domnul, pentru tot binele rugător, † Petru Arhiepiscopul Chişinăului, Mitropolitul Basarabiei şi Exarhul Plaiurilor Dată în Reşedinţa Noastră Mitropolitană din Chişinău cu prilejul Învierii Domnului nostru Iisus Hristos în binecuvântatul an 2026. Note: Sfântul Ioan Damaschin, Dogmatica, Apologeticum, București, 2005, p. 130 Sfântul Nicolae Cabasila, Tratat despre viața în Hristos, Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă, București, 2014, p. 63

File de Catehism Nr. 2 luna Aprilie 2026