† Petru
PRIN MILA LUI DUMNEZEU, ARHIEPISCOPUL CHIȘINĂULUI, MITROPOLITUL
BASARABIEI ȘI EXARHUL PLAIURILOR
Preacucernicului cler, preacuviosului cin
monahal şi preaiubiţilor credincioşi din Sfânta şi de Dumnezeu păzita
Mitropoliei a Basarabiei.
HAR, MILĂ ȘI PACE DE LA HRISTOS DOMNUL, IAR DE LA NOI,
ARHIEREȘTI BINECUVÂNTĂRI
Preasfințiile Voastre, episcopi eparhioți, Preacuvioși
și Preacucernici părinţi, slujitori ai sfintelor altare, Iubiți fraţi şi surori
în Hristos-Domnul „Cuvântul S-a făcut trup și S-a sălășluit între noi, și noi am
văzut slava Lui, slavă ca a Unuia-Născut din Tatăl, plin de har și de adevăr”
(Ioan 1, 14).
Cu smerenie și bucurie sfântă prăznuim Nașterea Domnului nostru
Iisus Hristos, momentul unic al istoriei când Fiul lui Dumnezeu S-a făcut om
pentru a aduce mântuirea întregii creații. Acest moment sfânt este temelia
credinței noastre ortodoxe și izvorul iubirii dumnezeiești care ne îmbrățișează
în fiecare clipă a vieții noastre. Nașterea lui Hristos în Betleemul Iudeii este
rodul ascultării Preasfintei Fecioare Maria și al lucrării Duhului Sfânt.
Profețiile Vechiului Testament se împlinesc în chip minunat, iar cerul și
pământul se unesc într-o cântare de slavă: „Iată Fecioara va lua în pântece și
va naște Fiu și vor chema numele Lui Emanuel, care se tâlcuiește: Cu noi este
Dumnezeu”.[1] Sfântul Ioan Gură de Aur spune: „Dumnezeu Se face om, ca pe om
să-l facă dumnezeu. S-a smerit pe Sine, coborând la noi, ca să ne înalțe la
El”.[2] Această smerenie dumnezeiască ne arată calea iubirii care dăruiește fără
rezerve și care aduce lumina într-o lume cufundată în întunericul păcatului.
Nașterea Pruncului Iisus este un dar de pace și bucurie pentru întreaga omenire.
Îngerii cântă: „Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu și pe pământ pace, între
oameni bunăvoire!”.[3] Această pace, care vine din comuniunea cu Dumnezeu,
trebuie să fie împlinită și în relațiile noastre cu semenii. Sfântul Apostol
Pavel ne îndeamnă: „Îmbrăcați-vă, dar, ca aleși ai lui Dumnezeu, sfinți și
iubiți, cu milostivire, cu bunătate, cu smerenie, cu blândețe, cu
îndelungă-răbdare. Îngăduiți-vă unii pe alții și iertați unul altuia”.[4] În
acest an care a trecut, greu încercat, marcat de conflicte și suferințe, ne
rugăm ca Pruncul Iisus să aducă pace în inimile tuturor și să ne unească în
iubire frățească. Prin centrele de ajutorare deschise pe cuprinsul Mitropoliei
Basarabiei, precum Casa de oaspeți „Sfântul Iosif cel Milostiv” din Chișinău, ne
străduim să fim slujitori ai păcii și ai iubirii milostive. Sfinții Părinți ne
învață că taina Întrupării este o chemare la smerenie și recunoștință. Sfântul
Grigorie de Nazianz spune: „Cel fără de trup Se face trup, Cel mai presus de
timp intră sub timp, Cel necuprins este cuprins, Fiul lui Dumnezeu Se face Fiu
al Omului, pentru ca să ne facă pe noi fii ai lui Dumnezeu”.[5] Această smerenie
trebuie să devină și virtutea noastră precum Sfântul Efrem Sirul ne îndeamnă:
„Coboară-te și tu împreună cu Hristos, ca să te înalți împreună cu El. Fii blând
și smerit, ca să te învrednicești de slava cerească”.[6] Iubiți credincioși ai
Mitropoliei Basarabiei, Anul 2025 va rămâne în istoria Bisericii Ortodoxe Române
și a neamului nostru românesc ca un an de mare binecuvântare. Sfântul Sinod al
Bisericii Ortodoxe Române a aprobat în anul 2024 canonizarea a trei noi sfinți
basarabeni, care s-au dovedit luminători ai credinței și mărturisitori ai
iubirii de Dumnezeu în vremuri de încercare. Acești trei sfinți, născuți și
crescuți în Basarabia, sunt mărturii vii ale sfințeniei care poate înflori în
mijlocul poporului drept-credincios. Ei ne învață că indiferent de împrejurări,
cel ce își pune nădejdea în Dumnezeu rămâne statornic în credință și devine
lumină pentru lume. Sfântul Cuvios Mărturisitor Sofian de la Antim cunoscut
drept „apostol al iubirii și smereniei”, a fost stareț al Mănăstirii Antim din
București și un mare mărturisitor al Ortodoxiei în vremurile grele ale prigoanei
comuniste. Prin rugăciune neîncetată, smerenie și dragoste pentru semeni,
Sfântul Sofian a păstrat vie flacăra credinței, luminând sufletele celor ce se
apropiau de el. El va fi cinstit pe 16 septembrie, ziua în care ne rugăm pentru
ca viața și lucrarea lui să inspire generațiile de astăzi. Sfântul Cuvios
Iraclie din Basarabia, exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia Chișinăului, a
fost un model de viață monahală și slujire jertfelnică. Trăitor al virtuților
evanghelice, Sfântul Iraclie a păstrat cu tărie unitatea credinței în Basarabia,
slujind Biserica în vremuri de grele încercări. El va fi cinstit pe 3 august, zi
în care toți creștinii sunt chemați să urmeze pilda lui de viețuire curată și
ascultare față de Dumnezeu. Sfântul Preot Mucenic Alexandru din Basarabia este
un adevărat martir al neamului românesc și al Ortodoxiei. Fiind un slujitor al
altarului în Basarabia și un apărător al identității naționale și religioase, el
a suferit prigoana regimului comunist, mărturisindu-L pe Hristos până la moarte.
Sfântul Alexandru va fi cinstit pe 8 august, zi în care ne amintim de jertfa sa
și ne rugăm ca Dumnezeu să dăruiască și nouă curajul mărturisirii credinței.
Cinstirea acestor sfinți este o chemare adresată fiecăruia dintre noi de a urma
exemplul lor. Prin rugăciune, post, smerenie și fapte de milostenie, să ne
străduim să devenim lumină pentru cei din jurul nostru, precum ei au fost lumină
în lumea lor. Sfântul Grigorie de Nyssa ne învață: „Sfințenia este imitarea lui
Dumnezeu după măsura omului”.[7] Să ne rugăm noilor sfinți basarabeni pentru
pace, întărire în credință și pentru binecuvântarea tuturor românilor de
pretutindeni. Fie ca viața lor să inspire generațiile noastre și cele viitoare,
iar rugăciunile lor să ne ocrotească în toate zilele vieții noastre. Iubiți
frați și surori în Hristos, Proclamarea oficială a celor trei sfinți basarabeni
va avea loc anul acesta, 2025, cu ocazia Centenarului recunoașterii statutului
de Patriarhie a Bisericii Ortodoxe Române și a Centenarului ridicării la rang de
mitropolie a Mitropoliei Basarabiei. Această dublă sărbătoare subliniază
legătura profundă dintre unitatea noastră de credință și neam și cinstirea celor
care, prin viața lor sfântă, au sfințit locurile în care au trăit. Acești trei
sfinți reprezintă repere spirituale și modele de viețuire creștină pentru toate
generațiile. Proclamarea lor ca sfinți nu doar îmbogățește calendarul Bisericii
noastre, ci și reafirmă legătura dintre jertfa lor personală și chemarea noastră
de a păstra vie credința ortodoxă în spațiul românesc. Mitropolia Basarabiei,
ridicată la rang de mitropolie în 1925, a fost și rămâne un simbol al unității
spirituale a neamului românesc. Înființată într-o perioadă de mari transformări
pentru România Mare, Mitropolia a avut un rol esențial în consolidarea
identității religioase și naționale a basarabenilor. Deși a fost supusă unor
încercări grele în timpul ocupației sovietice, Mitropolia Basarabiei și-a
continuat lucrarea după reactivarea sa în 1992, păstrând vie flacăra credinței
ortodoxe românești. Centenarul Mitropoliei Basarabiei și Centenarul Patriarhiei
Române sunt două momente istorice ce ne îndeamnă la reflecție asupra importanței
unității de credință și de neam, precum și la recunoștință față de înaintașii
noștri. Unitatea națională, consfințită prin Marea Unire din 1918, s-a reflectat
și în organizarea bisericească, Mitropolia Basarabiei fiind un exemplu grăitor
al acestui proces. În anul 2025, cu prilejul acestei duble aniversări, suntem
chemați să ne reînnoim angajamentul față de valorile ortodoxe, să păstrăm
unitatea noastră de credință și să ne inspirăm din exemplul celor care au trăit
cu demnitate creștină. Iubiți fii duhovnicești, În această perioadă sfântă, vă
îndemnăm să înmulțiți rugăciunea, să citiți Sfânta Scriptură și să participați
la Sfintele Slujbe. Rugăciunea sinceră și milostenia sunt daruri plăcute
înaintea lui Dumnezeu. „Veniți la Mine toți cei osteniți și împovărați și Eu vă
voi odihni pe voi”[8], ne spune Hristos. Să dăruim celor aflați în lipsuri un
cuvânt bun, un ajutor material sau o rugăciune, împlinind cuvântul
Mântuitorului: „Ceea ce ați făcut unuia dintre acești frați ai Mei, prea mici,
Mie Mi-ați făcut”.[9] Sfântul Maxim Mărturisitorul spune: „Cel ce-L iubește pe
Dumnezeu iubește negreșit și pe aproapele său. Un astfel de om nu mai păstrează
nimic al său, ci le dăruiește pe toate celor ce au nevoie”.[10] Acesta este și
scopul vieții noastre creștine: să devenim chipuri ale iubirii lui Hristos.
Nașterea Domnului este începutul mântuirii noastre. Hristos ne cheamă să-L
primim în inimile noastre, să devenim lumină în întunericul acestei lumi și să
ne îndreptăm pașii spre Împărăția lui Dumnezeu. Sfântul Ioan Evanghelistul ne
încredințează: „Dumnezeu este lumină și niciun întuneric nu este întru El”.[11]
Să ne rugăm Pruncului Iisus să ne lumineze viața, să ne dăruiască bucuria
mântuirii și să ne îmbrace în iubirea Sa nemărginită. Să păstrăm credința
ortodoxă, să trăim în unitate și să mărturisim cu îndrăzneală Adevărul lui
Hristos. Iubiți frați și surori în Hristos-Domnul, Încheiem acest cuvânt
pastoral cu urarea Sfântului Apostol Pavel: „Bucurați-vă pururea, rugați-vă
neîncetat, mulțumiți pentru toate, căci aceasta este voia lui Dumnezeu, întru
Hristos Iisus, pentru voi”.[12] Amin!
AL VOSTRU CĂTRE HRISTOS DOMNUL RUGĂTOR ȘI
DE TOT BINELE DORITOR,
† Petru ARHIEPISCOPUL CHIȘINĂULUI, MITROPOLITUL
BASARABIEI ȘI EXARHUL PLAIURILOR
[1] Isaia 7, 14; Matei 1, 23 [2] Sfântul Ioan
Gură de Aur [3] Luca 2, 14 [4] Coloseni 3, 12-13 [5] Sfântul Grigorie de Nazianz
[6] Sfântul Efrem Sirul [7] Sfântul Grigorie de Nyssa [8] Matei 11, 28 [9] Matei
25, 40 [10] Sfântul Maxim Mărturisitorul [11] I Ioan 1, 5 [12] I Tesaloniceni 5,
16-18 Pastorala – Nașterea Domnului – 2024-2025
Sursa: www.mitropolia basarabiei.md
